Trend SM

©Dorin Spoaller, 2025

Analiza a fost realizată pe baza datelor raw extrase din Google Trends, care oferă o măsurare a interesului publicului global față de diferite platforme sociale, pe intervale lunare, începând cu anul 2004. Fiecare platformă a fost descărcată într-un fișier separat, procesată printr-o etapă de curățare a datelor și convertită într-un format unitar. Valorile <1, frecvent întâlnite în primii ani ai existenței unor platforme, au fost transformate în valori numerice de 0 pentru a permite comparația.

Coloana „Month” a fost standardizată sub formă de dată calendaristică, iar coloana aferentă fiecărei platforme a fost convertită în valori procentuale numerice care reflectă interesul relativ pe o scară de la 0 la 100. Această scală nu exprimă numere absolute de utilizatori sau volume brute de căutări, ci ponderea interesului raportată la volumul maxim de căutare pentru fiecare termen analizat. Prin urmare, datele permit interpretarea trendurilor temporale, dar nu și compararea directă a platformelor între ele în termeni absoluți, decât în cadrul graficelor combinate care standardizează vizibilitatea.

Fiecare platformă a fost reprezentată grafic individual pentru a surprinde dinamica internă, iar în etapele ulterioare se poate construi un grafic comparativ care să pună în evidență interacțiunile între trenduri, momentele de ascensiune și declin și suprapunerile temporale.

Rezultatele evidențiază câteva tendințe structurale importante în peisajul platformelor sociale online. În primul rând, există cicluri clare de viață: platforme precum Hi5 sau MySpace au cunoscut perioade de creștere rapidă, urmate de un declin abrupt, ilustrând fragilitatea succesului într-un ecosistem digital extrem de competitiv. Acest model este confirmat și de apariția ulterioară a unor platforme precum Facebook, care au reușit să monopolizeze interesul public într-o manieră mai sustenabilă, dar care, la rândul lor, prezintă semne de stagnare sau diminuare în favoarea noilor competitori.

În al doilea rând, se observă valuri succesive de inovație: Instagram și Snapchat au capitalizat estetica vizuală și efemeritatea conținutului, TikTok a exploatat micro-video-ul și algoritmii de recomandare hiper-personalizată, iar WhatsApp și Telegram au transformat comunicarea privată într-un mediu central al sociabilității digitale. Apariția ChatGPT sau OnlyFans arată diversificarea ecosistemului, în care nu doar socializarea tradițională, ci și interacțiunea cu AI sau monetizarea conținutului devin forme legitime de platformizare.

În al treilea rând, analiza sugerează implicații pentru înțelegerea sociologiei digitale și a comunicării contemporane. Platformele nu trebuie privite izolat, ci ca parte dintr-un ciclu permanent de emergență și obsolescență. Datele arată clar că inovația nu garantează longevitatea, iar preferințele utilizatorilor sunt extrem de volatile, influențate de factori culturali, tehnologici și geopolitici.

În fine, implicațiile practice pentru cercetare și pentru industrie sunt semnificative. Pentru cercetători, aceste date constituie un material valoros pentru a înțelege dinamica atenției colective și modul în care se redistribuie capitalul social online. Pentru industrie, analiza oferă un instrument de anticipare a oportunităților și riscurilor: apariția unui interes accelerat pentru o platformă poate prefigura schimbări structurale în piață, iar declinul rapid poate semnala necesitatea adaptării strategiilor de comunicare.